NU. Poate in majoritatea intamplarilor, situatiilor zilnice, este cuvantul care ne "ajuta" sa devenim din ce in ce mai frustrati, interiorizati si incarcerati intr-o rutina care eventual nu ne va aduce decat regret. Da. Stim cu totii ca alegerile pe care le facem ne contureaza prezentul si mai ales viitorul si ne coloreaza viata, fie placut si armonios, fie in simplul, fadul si nemuritorul gri. Dupa varsta de 18 ani, cred ca una din cele mai importante alegeri este cea referitoare la oamenii din viata noastra, oamenii in care avem sau nu incredere, cei fata de care confesam sau cei de ale caror sfaturi tinem sau nu cont. In fond, prietenii pe care ii pastram alaturi, ne vor fi ca o a doua familie in decursul anilor. Vorba aia:oamenii care au prieteni, au o viata mai lunga si mai frumoasa. Eu cand spun NU, mizez pe o falsa siguranta pe care cuvantul o ofera.NU=mai putine batai de cap, calmitate, SIGURANTA, fara surprize neplacute si haos. Fals. Stim cand, si mai ales cui, sa spunem da si cui NU? De cele mai multe ori habar n-avem! Timpul ne preseaza, oamenii, situatiile ne forteaza si clacam. Consecintele sunt cele care, willy-nilly, ne bat la usa si ne dau de inteles daca am dat-o in bara regeste. Viata e ca un puzzle de 1001 de piese, pe care trebuie sa il terminam, fara a vedea macar inainte imaginea de pe cutie. Baba oarba. Si totusi, ce placere si ce zambet mai poti schita, atunci cand zilele ti se scurg asemanator? Suna un prieten care stie sa te faca sa zambesti, scrie, asculta-ti muzica preferata, deseneaza, danseaza! Sau NU. Atat timp cand esti fericit. Un lucru stiu sigur: viata e a dracului de scurta ca sa fie irosita in tristete. TU, cel care stai apatic, observand doar viata, fara de replica, esti fericit?