Wednesday, March 17, 2010


Anul acesta au fost atatia pe care i-am "ranit" cu sinceritatea mea...verde-n fata ,incat ma intreb daca in lume mai sunt oameni dispusi sa accepte adevarul ,o parere cat se poate de obiectiva,un zambet sincer...fara subterfugii,fara hidden agenda,fara emotii false incarcate cu intelesuri ascunse.Nici macar prietenii cei ma apropiati  nu  par a intelege adevaratul scop al cuvintelor mele.AZI, mai mult ca niciodata imi doresc in jurul meu  persoane care sa aiba taria de caracter sa accepte adevarul,care sa accepte un sfat dat cu cele mai bune intentii,sa nu se incrunte la orice cuvant cu conotatie negativa  adresat persoanei lor.Lumea devine din ce in ce ma paranoica si in acelasi timp din ce in ce mai self interested.A ajuns sa conteze prea mult sa avem o imagine impecabila in societate decat sa avem o imagine adevarata care sa reprezinte cu obiectivitate ceea ce suntem,cum si cat gandim.Societatea in care traim afecteaza prietenia,iubirea,familia fara ca  macar sa ne dam seama. AZI , ii vreau alaturi pe cei care au invatat sa ma accepte asa cum sunt,pe cei carora nu le este jena sa-mi reproseze,sa ma certe,sa-mi spuna ce fac bine si ce nu.AZI, nu vreau sa fiu mintita,AZI  si de AZI  inainte imi voi alege cu grija PRIETENII. 


Sunday, March 14, 2010

Image mirage;

Baseball battery adding
flattery to the collage
of already half
dazed barrage
of happy sounds.

Whispy winds clim
silently the ice behind
the image of ids
and egos inside
the isolated shouts
of your mind.

Heresy says he dreams of beers and smiles
from ear to toe,
bending the earth
in its curve of doom,
wearing thin the years
of earnestness.

Image mirage.
What you thought
you saw
you didn’t hear.